Despre anxietate și depresie – un articol ce poate fi parcurs și de către cei care suferă de anxietate

În urmă cu câțiva ani era considerat un subiect tabu să spui cuiva că suferi de anxietate, atacuri de panică sau depresie de teamă ca nu cumva lumea să te considere “nebun”.

Însă iată că ușor, pe măsură ce multe persoane din lumea publică au inceput să mărturisească faptul că și ele se confruntă cu astfel de probleme, în 2020 lumea a început să fie mai deschisă în a discuta despre acest subiect și aflăm că din ce în ce mai multe persoane se confruntă cu probleme de anxietate și depresie.

De altfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii afirmă că până în anul 2020, depresia va deveni a doua cea mai mare povară a bolilor, după cele cardiovasculare, iar până în anul 2030, se aşteaptă a deveni cel mai mare contributor la povara globală a bolii şi dizabilităţii.

Și în România se discută de o creștere în rândul celor care suferă de depresie însă mulți dintre pacienți nu se prezintă la un psihoterapeut sau un medic pentru a fi diagnosticați și introduși în astfel de statistici.

Ce ni se pare și mai alarmant este faptul că auzim de multe cazuri de copii și adolescenți care încep de la o vârstă fragedă să se confrunte cu astfel de probleme în zilele noastre.

Dar să definim ambii termeni pentru a întelege mai bine manifestările.

Despre anxietate putem spune că este definită ca o stare de neliniște și fiecare dintre noi ne confruntăm cu astfel de trăiri de mai multe ori în viață. De altfel, această stare poate avea și o conotație pozitivă întrucât reprezintă motorul care ne pune în mișcare în situații dificile și reprezintă o resursă care ne mobilizează să acționăm în fața obstacolelor.

În momentul în care nivelul anxietății crește pe o perioadă mai îndelungată de timp, fapt care ne incapacitează să trăim o viață “normală”, satisfăcătoare, atunci aceasta se transformă în afecțiunea despre care auzim tot mai des, adică într-o tulburare de anxietate.

Tipuri de anxietate

Tulburarea de anxietate poate avea diverse manifestări și se împarte în mai multe categorii:

  • GAD – Generalised anxiety disorder, în traducere anxietate generalizată
  • OCD – Obsesive compulsive disorder, în traducere tulburare obsesiv compulsive
  • Fobii diverse
  • Tulburare de stres posttraumatic
  • Tulburarea de panică
  • TAS – Tulburare acută de stres

Deși evident fiecare om și organism este diferit iar impactul asupra calității vieții este diferit, în general se regăsesc următoarele simptome:

  • o stare de neliniște și frică nejustificată,
  • senzație de lipsă de aer,
  • ritm accelerat al inimii,
  • amețeală,
  • probleme de somn,
  • exacerbarea unor simptome fizice,
  • somatizări, etc.

Ce este depresia?

Despre depresie putem spune că se manifestă atunci când persoana se simte descurajată, tristă, demotivată, dezinteresată de viață în general pe o perioadă mai lungă de două săptămâni. Această stare interferează cu activitățile zilnice, incapacitând persoana să funcționeze.

Desigur, cu toții avem momente când suntem mai triști însă este o mare diferență între starea de tristețe și depresia care te oprește în a mai duce o viață normală.

Deși anxietatea și depresia sunt afecțiuni distincte, de multe ori acestea se succed una pe cealaltă deși simptomele sunt diferite: anxietatea crează o stare de neliniște și agitație, iar dacă simptomele persistă poate duce către depresie care se definește prin lipsă de pofta de viață și de angrenare în activități diverse.

Din fericire, ambele se tratează prin psihoterapie și tratament medicamentos dacă psihoterapeutul consideră că este necesară intervenția unui medic.

Desigur, terapiile alternative pot funcționa ca un adjuvant la cele mai sus menționate, iar în sensul acesta puteți citi la noi pe blog un articol mai complex.

Care ar putea fi cauzele apariției anxietății și depresiei?

În ambele cazuri, bineînțeles că există un mix de factori care duc către astfel de probleme, tocmai de aceea începerea unui demers terapeutic te poate ajuta să conștientizezi mai bine și să lucrezi cu tine pentru a depăși aceste afecțiuni supărătoare.  

Putem enumera câțiva factori ca: situații de viață, factori de mediu, genetici, neurobiliogici, cercetările actuale arătând tot felul de conexiuni între sănătatea mentală și intestine (gut), glandă pineală, etc.

Cercetările în domeniu sunt nenumărate iar o persoană cu adevărat interesată să înțeleagă cum funcționeaza organismul uman în relație cu aceste două afecțiuni cu siguranță va regăsi resurse nenumărate de documentare.

Apelează cu încredere la un specialist dacă și tu suferi de anxietate sau depresie!

Te așteptăm la cabinetul Holistic Wellness situat în Sector 1 București în apropiere de Piața Victoriei să faci primii pași pentru o viață în armonie cu tine însuți!

Lista completă de tarife o regăsești aici.

Sărbătorile (Crăciun, Revelion, Paște etc), deși sunt un prilej de bucurie pentru că în general familia sau prietenii se adună să petreacă, nu întotdeauna sunt percepute de către toată lumea ca fiind evenimente ce aduc numai veselie.

Realitatea vieții ne demonstrează de multe ori contrariul și astfel exista printre noi multe persoane care fie sunt singure, trec printr-o etapă mai dificilă din viața lor, au pe cineva grav bolnav sau au pierdut pe cineva (membru apropiat al familiei sau un prieten drag) și astfel genul acesta de sărbători sunt doar un reminder (un element declanșator) al sentimentelor și emoțiilor generate de acea lipsă sau tragedie din viața lor.

În primul rând, cu riscul de a părea ciudat, nu trebuie să faci nimic din ce nu îți dorești să faci doar de dragul de a fi în rând cu ceilalți și să mimezi fericirea și bucuria când în cazul tău nu nutrești aceste sentimente și este ok să acționezi așa.

Fii conștient de faptul că sărbatorile vor fi diferite pentru tine anul acesta și stabilește ce tradiții vrei să păstrezi și ce nu.

Comunică cu oamenii prezenți din viața ta despre cum dorești să se desfășoare aceste zile pentru a te asigura că sunteți pe aceeasi lungime de undă.

Programează-te la o ședință de psihoterapie, tocmai pentru că sărbatorile sunt un moment delicat al anului, poate că este momentul cel mai potrivit să discuți cu cineva avizat despre problemele cu care te confrunți. Un psihoterapeut sistemic plasează individul în cadrul unui sistem relațional pe principiul că întregul este mai mare decât suma părților sale și toate elementele unui sistem sunt interdependente. 

Încearcă o abordare holistică și acorda-ți timp ție, pe langă psihoterapie te poți programa și la alte terapii alternative pentru a-ți induce o stare de bine și liniște.

Practică măcar 10 minute de meditație tip mindfullness pe zi și vei observa cum încet încet devi mai prezent în viața ta și ieși din capcana gândurilor!

De fapt acesta este riscul cel mai mare: în aceste momente ne lăsăm copleșiți și dominați de mintea gânditoare care preia controlul, ne amintim de toate necazurile care și-au pus amprenta în viața noastră și uităm să rămânem conectați la prezent și să apreciem lucrurile mărunte, să înțelegem că fiecare zi este un dar și o lecție pentru evoluția noastră spirituală!

Ca și concluzie, nu toată lumea este veselă în preajma sărbătorilor iar dacă putem să venim în ajutorul vostru cu o ședință de psihoterapie sau o terapie holistică, poți accesa aici lista noastră de servicii.

Andrew Samuels, psihanalist jungian, spunea că: „ …psihologia în profunzime trebuie să se confrunte cu faptul că nu este posibil să-ți imaginezi o persoană separată de mediul său cultural, social, sex, etnie și, mai presus de toate, de contextul economic și ecologic.”

Toate interacţiunile omului cu „sistemele” din care face parte într-o formă sau altă îi influențează credinţele, atitudinile, comportamentele și tipul de relaționare sau de atașament.

Chiar și un anumit sistem din care nu mai vrem să facem parte (de exemplu, un fost loc de muncă) ne poate influența, dacă am părăsit acel loc de muncă în condiții forțate sau nesănătoase.

Psihoterapia sistemica folosește metode și instrumente care ajută la creșterea, evoluția și maturizarea persoanei, care își recuperează puterea ca individ, dar își găsește și ordinea și locul în sistemele din care face parte (familia de origine, școală, grupul de prieteni, relația de cuplu/familia formată, societatea).

În momentul în care fluxul dintr-un anumit sistem este întrerupt brusc sau avem de-a face cu blocare, stagnare, o confuzie a sistemului, ne slăbesc puterea interioară și capacitatea de a ne concetra la evoluția personală.

Primul sistem din care facem parte: familia

Psihologii clinicieni au considerat că metafora „sistemului” descrie întocmai alcătuirea unei familii. Este formată din părţi care alcătuiesc un întreg, acest întreg este mai mare decât o simplă sumă a părţilor, datorită reţelei complicate a relaţiilor care există între membrii familiei.

Familia, la rândul ei, face parte dintr‑un întreg sistem şi mai mare, de exemplu familia extinsă sau comunitatea, societatea, țara.

De exemplu, atunci când se întâmplă să avem un conflict care durează de mulți ani în familie sau o ceartă între frați în aceeași familie, această ”buclă” consumă energia celor implicați în conflict (chiar dacă aleg să nu mai comunice), dar și energia întregului sistem (familia se va preocupa să stingă acest confict sau să-l alimenteze).

Bineînțeles, apartenența la un sistem poate ajuta individul pe calea maturizării și evoluției, îl poate susține să-și acceseze propriul potențial și să contribuie prin resursele personale în sistem (de exemplu, alegerea unui loc de muncă care reflectă abilitățile individului și care răsplătește corect eforturile acestuia).

În general, modelul sistemic de relaționare pe care l-am învățat în familie se repetă și în mediul profesional în care ajungem să lucrăm.

Tocmai de aceea, psihoterapia sistemica are o abordare de ansamblu, holistică asupra tuturor sistemelor din care individul face parte.

Cui se adresează psihoterapia sistemica?

Metoda psihoterapiei sistemice se adresează tiparelor și dinamicii interacțiunilor dintre persoană-sistem (familia de origine, școală, grupul de prieteni, relația de cuplu/familia formată, societate).

Obiectivul psihoterapeutului este de a scoate la suprafață aceste dinamici relaționale, și pe parcursul terapiei, de a le schimba.

Metoda psihoterapiei sistemice contribuie la dezvoltarea unor noi moduri de relaționare și o structură sănătoasă ce promoveaza creșterea, maturizarea, responsabilizarea și satisface nevoia de apartenență a individului.

Care sunt beneficiile psihoterapiei sistemice?

  • relația de colaborare între client și psihoterapeut
  • focusul se face pe accesarea resurselor clientului
  • clientul participă activ la găsirea unor soluții
  • conștientizarea dinamicilor relaționale care se repetă
  • posibilitatea de schimbare a tiparelor de relaționare
  • (re)găsirea locului și satisfacerea nevoii de apartenență în sistem

Te invităm la Holistic Wellness la o sedință de psihoterapie sistemică ( de familie, de cuplu sau individuală) pentru a găsi echilibrul între dezvoltarea personală și apartenența la diverse sisteme!

Cât costă o ședință la psiholog? Regăsești toate detaliile la secțiunea tarife!

Ce este anxietatea?

Starea de anxietate este ”o frică fără cauze cunoscute”. Starea de pericol nu este determinată de circumstanțele exterioare, dar este resimțită foarte intens în interiorul persoanei, ca și cum s-ar afla într-o situație de pericol maxim.

Starea de anxietate este diferită de o simplă emoție de îngrijorare sau neliniște, cauzată de un eveniment exterior: pierderea unui examen, a te rătăci într-un oraș străin sau situația în care cineva drag se îmbolnăvește. În parametri normali, starea de neliniște mobilizează acțiunea și motivează pentru a preveni sau a schimba o anumită situație de viață, însă nu are un consum energetic atât de mare precum anxietatea.

În cazul stărilor de anxietate, nu doar mintea, ci tot organismul intră în alertă, ca și cum s-ar pregăti să se întâmple ceva rău în orice moment. Pe termen lung, anxietatea scade sistemul imunitar, poate conduce la stări depresive sau pesimiste asupra vieții, poate îngreuna relațiile, ceilalți oameni fiind considerați periculoși sau de neîncredere.

Pentru a defini ce este anxietatea trebuie să analizăm și care sunt semnele vizibile ale stării de anxietate?

  • creșterea ritmului inimii
  • transpiraţia crescută pentru a menţine o temperatură scăzută a corpului
  • respirație accelerată
  • senzația de agitație continuă
  • dificultatea de a se concentra
  • dificultatea de a adormi

În afară modificărilor fiziologice ale organismului persoanei care traversează stări de anxietate, există și câteva modificări psihologice sau de comportament:

  • Persoana reacționează în 2 moduri automate (”Luptă!” sau ”Fugi!”), în fața situației/persoanei percepute ca fiind periculoasă
  • Persoana se găsește foarte des în situația de a scana mediul înconjurător pentru orice posibil pericol
  • Persoana are gânduri repetate de preocupare, îngrijorare și teamă
  • Emoțiile și stările predominante sunt cele de iritabilitate, frică, pericol iminent și ”înghețare”
  • Gânduri de inadecvare socială, teama de a nu fi judecat, nemulțumire puternică față de propria persoană sau față de propria viață.

Ce remedii sunt potrivite pentru stările de anxietate?

În primul rând, în cazul stărilor de anxietate este indicat să ceri ajutorul unui specialist (psihoterapeut, psiholog, medic) pentru a te ghida către tipul de tratament potrivit. Există posibilitatea ca stările repetate de anxietate să fie asociate depresiei sau stresului prelungit, iar în acest caz este necesar să fie parcurs un proces psihoterapeutic de durată. Prescrierea unor medicamente antidepresive sau anxiolitice se face numai la recomandarea unui medic psihiatru.

Cum ajută psihoterapia în cazul stărilor de anxietate?

În procesul de psihoterapie, oamenii învață care sunt cauzele interne care au declanșat anxietatea, cum să își controleze anxietatea prin instrumente de relaxare, învață rolul de Observator al gândurilor și comportamentelor anxioase pentru a preveni intensificarea lor. De asemenea, pe parcursul procesului de psihoterapie se lucrează cu percepția de sine, stima de sine și încrederea în viață și în ceilalți oameni, se înlocuiesc credințele limitative cu unele benefice.

Iată câteva dintre remediile naturiste pe care le poți implementa pentru a-ți schimba stilul de viață:

  • un somn suficient, odihnitor  (7-8 h ore/noapte)
  • tehnici de mindfullness
  • exerciții fizice
  • nutriție echilibrata
  • evitarea alcoolul și fumatul
  • evitarea cofeinei

Te invităm la Holistic Wellness în cadrul ședințelor de psihoterapie pentru a depista alături de un specialist semnele și efectele stărilor de anxietate și pentru a redobândi controlul asupra vieții tale!

Verifica tarifele aici.

Dicționarele de specialitate definesc dependența ca fiind un tipar de comportament prin care o persoană caută într-un mod compulsiv și repetat plăcerea sau alinarea (temporară), printr-o activitate sau folosind o substanță sau relație. Persoana dependentă nu mai are capacitatea de a conștientiza consecințele negative ale acestor comportamente adictive, astfel încât să poată renunța de bunăvoie la ele.
Tocmai de aceea, de multe ori este recomandat să ceri ajutor de la un psiholog sau psihoterapeut care să te asiste în acest proces de renunțare.

Psihiatrul canadian Gabor Mate, specialist în dependențe, afirmă că 7 din cele 9 funcții ale cortexului prefrontal sunt afectate de dependențe:

• comunicarea cu ceilalți;
• inteligența emoțională și empatia;
• capacitatea de a raspunde asertiv;
• capacitatea de a face introspecție;
• manevrarea fricilor;
• intuiția;
• simțul moralității.

În cazul tehnologiei, asistăm în ultimul timp la o creștere progresivă a numărului de ore petrecute în fața unui ecran mai mare sau mic, un dispozitiv mobil sau computerul de la muncă.

 

De ce poate fi considerat consumul de tehnologie o dependență?
Deoarece nu substanța sau activitatea aleasă este cea care creează dependență, ci comportamentul rezultat în urma consumului. Etapele oricărei dependențe sunt: starea de agonizare, dorința intensă, starea de așteptare, anticiparea recompensei.

Câteva semne ale dependenței de tehnologie care trag un semnal de alarmă asupra acestui comportament adictiv sunt:

1. Numărul de ore petrecute pe zi pe conturile de socializare (există chiar aplicații care pot calcula cât timp petreci în viața virtuală);
2. Izolarea față de oameni și evenimente în viața reală prin compensarea cu numărul de prieteni virtuali și discuții pe internet; Sau nu de puține ori se întâmplă ca atunci când ieșim la masă între prieteni aceștia să prefere să navigheze pe „time line” în loc să fie prezenți la conversații, nu-i așa? Sau copiii/ adolescenții să se afunde într-atât de tare în lumea virtuală încât relațiile cu cei de vârsta lor să aibă de suferit…?
3. Semne de oboseală accentuată, dureri de cap, de ochi;
4. Sentimente de iritare, nervozitate sau apatie atunci când dispozitivul nu este disponibil;

5. Nevoia urgentă de a cumpăra cel mai nou și performant calculator, telefon sau joc video de pe piață.

Cei de la Centrul de Adicție a Internetului au făcut chiar o campanie și un test pentru a depista gradul de dependență de internet, adresat atât adulților, cât și adolescenților. (Testul este în limba engleză și se poate consulta aici: http://netaddiction.com/internet-addiction-test/ )

Dependența de tehnologie în rândul copiilor și tinerilor

În ceea ce privește copiii și tinerii, educarea lor pentru consumul de tehnologie este cu atât mai importantă cu cât, din punct de vedere psihologic și fiziologic, creierul lor este în formare, iar capacitatea de absorbție a informațiilor este mult mai ridicată decât în cazul unui creier de adult.
În multe cazuri, există copii care nici nu-și pot imagina viața fără să folosească un dispozitiv electronic. Părinții ar putea avea nevoie ședințe de psihoterapie pentru a explica tinerilor și copiilor efectele nocive ale dependenței de tehnologie, mai ales, în perioada adolescentă când nevoia de autonomie a tinerilor îi determină să nu mai asculte de sfatul părinților.

Psihologul Aric Sigman afirmă că folosirea timpurie a tehnologiei în viaţa copiilor îi afectează pentru că aceştia nu au creierul complet dezvoltat. De asemenea, expertul precizează că cei mici au nevoie de lumea reală, bazată pe interacțiune, joc, relații, comunicare, pentru a învăţa. Copiii dependenți de tehnologie nu mai au timp pentru activități de educare: citit, au chiar deficit de atenție la școală și la sfaturile părinților, nu mai deprind abilități sociale de a comunica.

Te invităm la Holistic Wellness la o sedință de psihoterapie pentru familie sau psihoterapie individuală pentru a depista la timp simptomele dependențelor fie ale tale sau ale celor dragi apropiați ție și pentru a crea un plan de combatere a lor!

În momentul în care membrii familiei sau partenerii nu mai găsesc resursele necesare pentru a face relația să funcționeze este indicat să apelezi la psihoterapia de cuplu și familie. Psihoterapia de cuplu și familie se ocupă așadar de relațiile între membrii cuplului sau între membrii familiei, relații care întâmpină dificultăți în a se susține fără suportul unui terapeut specializat în psihoterapia de cuplu și familie.

Deoarece relația reprezintă un spațiu nou creat, care nu exista înainte de implicarea membrilor, este indicat ca relația de familie sau cuplu să fie tratată separat de psihoterapia individuală. În spațiul cuplului și al familiei intră în mod evident mecanismele de apărare, comportamentele, emoțiile și nevoile fiecăruia dintre parteneri sau membri ai familiei. Terapia de cuplu sau familie se ocupă însă de viabilitatea și funcționalitatea acestei a treia entități, care este relația (de cuplu sau cea de familie).

O altă dificultate pentru cuplul sau familia modernă o reprezintă gradul de autosuficiență și maturizare a partenerilor. Față de familia tradițională considerată aproape obligatorie ca cerință socială, cuplurile moderne își caută adevăratele motivații de a intra în cuplu sau de a-și întemeia o familie.

Adesea dacă aceste motivații nu sunt solide pentru fiecare dintre parteneri, mai devreme sau mai târziu apare situația de criză în cuplu sau în familie, în care partenerii nu mai știu de ce au intrat în relație.

În cadrul ședințelor de psihoterapie în cuplu sau familie se poate lucra și pe aceste premise de la care a pornit necesitatatea unei relații: frica de abandon, frica de solitudine, idealizarea partenerului, investirea partenerului în rolul de Salvator, nevoia de a face neapărat un copil pentru că așa trebuie, idealizarea atracției sexuale și a relației de basm ”fericiți până la adânci bătrâneți”.

Pe lângă toate aceste provocări care țin de psihologia individuală a fiecăruia dintre parteneri, societatea modernă întâmpină și probleme sociale care pot interveni în trăinicia unui cuplu sau a unei familii: probleme de infertilitate la femei, lipsa apetitului sexual la bărbați, numărul crescut al divorțurilor, creșterea cheltuielilor și provocările economice, timpul petrecut în exces la serviciu, prelungirea perioadei de coabitare până la mariaj etc.

Iata și câteva situații punctuale în care este indicat să apelezi la ajutorul unui psihoterapeut de cuplu și familie:

1) o perioadă de tranziție sau de criză prin care trece cuplul sau familia: intrarea copilului în primul sistem școlar, trecerea copilului către adolescență, îngrijrea unei membru al familiei care este bolnav, probleme economice sau criză financiară pentru unul dintre membrii familiei, separarea în cuplu sau divorțul;

2) probleme de relaționare sexuală, probleme de fertilitate pentru femei sau scăderea apetitului sexual la bărbăților, decizia întemeierii unei familii, educația sexuală pentru adolescenți;

3) confuzia în privința următorului pas în relație: căsătoria, nașterea unui copil;

4) perioade îndelungate de conflicte, certuri și stres în cuplu sau familie, care afectează bunăstarea membrilor familiei și relația;

5) dificultăți de integrare a copilului în mediul școlar, comportament agresiv sau de izolare a copilului;

6) căutarea alinării în afara relației, adică implicarea partenerilor sau a unuia dintre parteneri într-o relație extraconjugală;

7) neglijarea emoțională și afectivă pentru unul dintre parteneri sau pentru copii;

8) sentimentul de rivalitate a partenerului la nașterea copilului;

9) anxietatea partenerului pentru lipsa timpului petrecut în cuplu (femeie-bărbat) față de timpul petrecut în familie;

10) cazuri de depresie postpartum, frecvent întâlnită la mame, dar și la partenerii lor, în primele luni după nașterea copilului.

Te așteptăm la Holistic Wellness pentru o ședință de psihoterapie de cuplu sau familie alaturi de dr. Rares Ignat pentru a găsi sprijin și resursele necesare pentru îmbunătățirea relației de cuplu și bunăstarea membrilor familiei tale.

Tarife regasesti aici.

Psihoterapia se refera la o serie de tratamente care pot ajuta in probleme de sanatate mintala, provocari emotionale si unele tulburari psihiatrice.

Scopul este de a permite pacientilor sau clientilor sa-si inteleaga sentimentele si ceea ce ii face sa se simta anxiosi sau deprimati. Acest lucru le poate da instrumentele necesare pentru a face fata situatiilor dificile, intr-un mod mai adaptabil. Citește mai mult

Terapia interpersonala

Psihoterapia poate implica miscari, teatru si muzica, poate ajuta persoanele de orice varsta si poate fi facuta in grupuri, perechi sau one on one (unu la unu). Aceasta abordare se axeaza pe relatiile interpersonale.  Citește mai mult

Terapia cognitiva comportamentala (CBT) este o tehnica de terapie pe termen scurt utilizata de psihologi si terapeuti, pentru a invata persoanele sa-si schimbe comportamentele nedorite, prin schimbarea tiparelor lor de gandire. Citește mai mult

Interventiile formale cu familiile pentru a ajuta persoanele si familiile care se confrunta cu diferite tipuri de probleme au facut parte din multe culturi, in istorie. Aceste interventii au implicat uneori proceduri formale sau ritualuri si adesea au inclus familia extinsa, precum si membrii non-kin (care nu sunt rude), ai comunitatii. In urma aparitiei specializarii in diverse societati, aceste interventii initiale de psihoterapie familiala, au fost adesea conduse de anumiti membri ai comunitatii – de exemplu, un sef, preot, medic si asa mai departe – de obicei ca functie auxiliara. Citește mai mult